Scrisoare adresata de Alexandru Vlahuta fiicei sale, Margareta
“Sa traiesti Mimilica draga, si sa fii buna, – sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca cei rai nu pot fi iubiti, si-al doilea…al doilea…de! norocul si celelalte “pere malaiete”, care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine-nfloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea. Si pregatire asta este opera de fiecare clipa,- cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. Si de aceea vezi asa de putini oameni fericiti… Atati cati merita.
A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate opri am mintit sau ne-am surprins aspura unei rautati, ori asupra unei fapte urate; daca, in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepartinire (lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula , de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaie in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea este un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.
Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane doar sa stii ce vrei. Si vad c-ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!
Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi: “Uitati-va la mine” ! Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nici o fapta a carei amintire te-ar putea face sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata.
Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine. Sa de-a Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de zi.
Te imbratiseaza cu drag, Al. Vlahuta
Cand ai implinit saptesprezece ani.”
Acest text, continand scrisoarea domnului Al. Vlahuta, l-am cumparat de la casa sa memoriala ce se afla in manastirea Agapia, jud. Neamt. A costat doar 50 de bani. 50 de bani care pentru mine au fost o investitie remarcabila. Cata grija avea tatal unei fete in secolul trecut! I-a scris despre valori care astazi sunt cvasi-perimate: smerenie, onestitate, si mai ales credinta. Care tata/mama din zilele noastre, fie el cunoscut sau nu, ar mai putea sa lase un astfel de mesaj copiilor sai?
Da… nu se mai promoveaza valorile astea in randul relatiilor parinti-copii din ziua de azi. Totul se rezuma la bani, mancare, scoala. Cati dintre parinti chiar dau sfaturi legate de cum sa-ti traiesti viata, si mai ales si de ce s-o traiesti asa? Ei niciodata nu spun motivul pentru care iti interzic un lucru, sau pentru care li se pune lor pata ca vor sa te comporti intr-un anume fel.
Eu nu inteleg asta. Daca vrei sa faci un om sa faca ceva (chiar si un om mic) incerci sa-i explici de ce vrei sa faca asta.
Oricum, ca am deviat de la subiect, e de remarcat faptul ca pe vremuri parintii aveau excesiv grija de copii, acum ii cam lasa in dorul lelii. Eu nu zic ca e bine nici una nici alta, dar ca ei ar trebui sa gaseasca o cale de mijloc pentru ca odraslele lor sa nu se simta nici prea tinuti in frau, dar suficient de multa atentie ca acestia sa invete care sunt limitele si mai ales de ce trebuie respectate.
Frumos şi emoţionant.
este foarte frumasa
astfel de lucruri nu se mai gandesc, nu se mai transmit copiilor.
astazi, parintii ar spune ceva de acesta:”fi rau Ioane, caci daca esti bun, oamenii te vor lua de prost.”
si iata cum, copii nu doar ca se modeleaza dupa valorile actuale ale parintilor, ci atunci cand intalnesc oameni cu inima calda si inocenta, ii trateaza cum nu merita.
e trist, e adevarat, e lumea in cadere…morala si spirituala.